Primăria Nistorești - Județul Vrancea

Valea Nărujei

Vrancea - tărâm ascuns şi ocrotit de Subcarapaţii şi Munţii Vrancei, poate pe nedrept uitat de turişti. Un spaţiu unde cine va încerca să pătrundă pe poteci şi drumuri circulate sau mai puţin bătute va cunoaşte satisfacţii nebănuite. Dacă Putna vrânceană cu a sa cascadă impresionantăte face să te simţi mai puţin muritor există acolo, în împărăţia Zboinei Frumoase, un alt colţ de rai, Cheile Nărujei, cu căldările sale (asemenea căldărilor Zăbalei), cu cascade impresionante. În preajmă le stau cetăţile Mişunei, splendidă zămislire în gresie. Într-acolo ne vom îndrepta paşii, uitând de agitaţia începutului de vară.

De la Focşani, urmând drumul medernizat înspre Depresiunea Vrancei şi apoi spre rama munţilor cu acelaşi nume ce o ocrotesc înspre vest, pe la Năruja şi Nistoreşti, până la Vetreşti - Herăstrău sun 65 km. Din comuna ce include şi satele Podu Şchiopului şi Brădetu un drum forestier pătrunde în lungul afluentului Zăbalei, Năruja, înspre izvoarele pline de farmec şi linişte.În satul Herăstrău poate fi vizitată biserica din lemn, durată la anul 1870, renumită pentru cele patru icoane pictate în stil bizantin, pe lespezi de piatră. Pornim din sat (500 m altitudine), înspre vest. După 1,5 km. ajungem la gura pârâului Valea Neagră, iar mai sus - înspre dreapta - porneşte (însoţit de marcajul bandă galbenă) drumul ce urcă prin preajma schitului Valea Neagră (monument istoric din 1746, numit şi schitul Vrancei) înspre Vârful Zimnicea. După încă 1,25 km, tot la dreapta, urcă drumul spre satul Brădetu, cocoţat pe culmile de pe stânga Nărujei.

Treptat valea se îngustează. După 2 km. de mers pe drum sosim la confluenţa Nărujei cu Pârâul Secătura. Puncul numi Botu Mişunei adăposteşte câteva case ale forestierilor. De aici, poecamarcaă cu bandă albastră urcă spre culmea Mişunei, înspre Vf. Zboina Frumoasă. De acum pătrundem cu adevăra în munte. Valea se îngustează tot mai mult. Straturile de gresie, dispuse în poziţii parcă nefireşti (înclinate sau orizontale, la foarte mică distanţă) srâng în chingi puternice apa zglobie. Ceva ne spune că după desele schimbări de direcţie ne aşteaptă o surpriză. Şi înr-adevăr, la vărsarea Pârâului Mişuna, în stânga drumului marcat cu punct albastru, se deschide o lume minunaă a microformelor de relief sculptate în gresie: chei înguste şi întunecoase, marmite laterale, praguri şi repezişuri, mici cascade, etc. Abaterea pe care o facem din "drumul mare" ne va oferi momente unice de satisfacere a curiozităţii, dorinţei de frumos şi inedit.

Puţin în amonte, 15 - 20 de metri, se află Căldările Nărujei (Cascadele Nărujei). Peste cele trei praguri de rocă cu durităţi diferite din albia îngustă apa de culoarea turcoazului se aruncă vijelioasă. Curgând când pe patul de rocă al unui veritabil jgheab stâncos, când despletindu-şi undele pe lăţimea unor praguri, Năruja dovedeşte că lucrul său nu este mai prejos faţă de cel al Putnei, creatoarea cele mai frumoase cascade a Vrancei. Fagii prezenţi în preajma albiei sau pe talazul drumului ne îndeamnă la un popas mai lung. Nu mult mai sus, din drumul forestier principal ce urcă pe Valea Nărujeiînspre amonte se desprinde un altul, care, în pantă accentuată sau curbă de nivel, ne poartă spre sud, ajungând la obârşiile Mişunei, la Cascada Boului (situată la circa 1000 m altitudine). De la capătul drumului forestier, pe poteci tainice, cei îndrăzneţi pot urca direct spre Zboina Frumoasă (un vârf de 1657 m), unul din "farurile" Munţilor Vrancei, de pe care se pot admira multe din cotloanele ascunse ale acestei zone. De astfel, de la Gura Bălosului (afluent al Nărujei) marcarea punct albastru urcă în Culmea Zboinei, coboară apoi la Căldările Zăbalei şi urcă din nou poposind pe Vf. Lăcăuţi (1777 m), binecunoscutul reper al Carpaţilor Curburii.

Dacă dorim, puem să urcăm în sudul Nărujei pentru a cunoaşte şi un al doilea sector se chei (mai înguste şi mai spectaculoase). Ele încep în amonte de Gura Bălosului şi ţin 3 -3,5 km. Drumul forestier, însoţit de marcajul cruce albastră, urcă aproape de firul apei (pe sub steiuri de gresie şi marnă dispuse împreună şi cu alte roci sedimentare, în poziţii structurale, uneori nefireşi, cutate sau redresate până la verticală) fie în înalul versantului. Al doilea sector de chei ale Nărujei şi Lacul Negru (acumulare de alunecare ce adăposteşte elemente de floră şi faună deosebite) fac parte dintr-o rezervaţie naurală ocrotită de lege şi de iubitorii naturii. Ca şi primul sector de chei (inclusiv Căldările Nărujei şi Cetăţile Mişunei) se ser ocrotite de noi toţi. Înspre izvoare, drumul forestier urcă în Şaua Tişiţei, uşurând accesul în zona înaltă a Munţilor Vrancei. Acolo, în preajma codrilor seculari de conifere, lângă izvoare bogate şi reci, puem pune cortul şi priviîn aina nopţii luna plină sau puzderia de stele. Curând, în tăieturile de arbori se va coace zmeura, pe care o iubeşte atât omul, cât şi ursul carpatin. Vântul aduce de pretutindeni miresmele aromate ale unor plante de munte, iar noi trebuie să hotărâm: mai rămânem încă o noape pe plaiurile vrâncene, la foc de tabără şi cântec de păsări sau ne retragem în îninsul depresiunii atât de populate.

Tabere în Județul Vrancea

Gălăciuc: Este situată în parte de nord-vest a judeţului Vrancea, la cca. 640 m altitudine, de unde se pot vedea cinci din cele 7 sate întemeiate de feciorii Tudorei Vrâncioaia, la o distanţă de 75 km de Focşani. Se pot vizita: staţia seismică Vrâncioaia, rezervaţia naturală "Cheile Tişiţei", Cascada Putnei, Păstrăvăria Lepşa, Schitul Lepşa, Staţiunea soveja, Monumentele istorice de la Soveja, Mărăşti, Mărăşeşti şi Focşani; Casa Memorială "Ion Roată"; Monumentul "Ecaterina Teodoroiu"; Monumentul "Pe aici nu se trece" - Tişiţa; Monumntul lui Şefan cel Mare şi casa Tudora Vrâncioaia; beciul domnesc Odobeşti; focul viu de la Andreiaşu; Mănăstirea Mera - ctitoria Cantemireştilor; Muzeul satului vrâncean - Petreşti; hrubele Ştefan cel Mare - Panciu; Cascada Putna; etc.

Cotești: Este situată în renumita podgorie vrânceană - Costeşti, situată la o distanţă de 20 km. Se pot vizita: mănăstire Coteşti, "Lacul fără fund" - com. Poiana Cristei, municipiul Focşani; oraşul Odobeşti; Casa Memorială "Alexandru Vlahuţă"; etc.

Soveja: Este situată în localitatea Soveja, ţaraMioriţei şi locul naşterii marelui savan Simion Mehedinţi; situată la o distanţă de 90 km de Focşani. Se pot vizita: Monumentul lui Ştefan cel Mare şi casa Tudorei Vrâncioaia, Cimitirul Eroilor - tişiţa, Zboina Neagră, Staţiunea soveja, Monumentul grupului CHILIAN-VIDRA, Casa Memorială "Măriuca Zaharia", Interior de casă vrânceană - Tulnici, Rezervaţia naturală "Cheile tişiţei"; rezervaţia de pin silvestru; păstrăvăria Lepşa; etc.